Secretele Inteligenței Copilului

Secretele Inteligenței Copilului este o carte amuzantă, cu sfaturi practice, ușor de pus în secretele-inteligentei-copilului_1aplicare, care dărâmă miturile actuale despre dezvoltarea inteligenței copilului și ne oferă informații științifice certe, prezentate într-un mod accesibil pentru a ne îndruma în creșterea unor copii isteți și fericiți de la 0 la 5 ani.

Cercetătorul american construiește o punte între ceea ce știu oamenii de știință și practica parentală de zi cu zi într-o manieră accesibilă, plină de umor, care transformă o carte științifică într-un roman pasionant despre călătoria pe care creierul copilului vostru va trebui să o facă până ce își va atinge ultima treaptă de actualizare a propriului potențial.

Dr. John J. Medina, biolog molecular specializat în cercetarea genelor implicate în dezvoltarea creierului uman și genetica tulburărilor psihice, este profesor asociat la Universitatea din Washington, Școala de Medicină, în cadrul Departamentului de Bioinginerie, precum  și la Universitatea Pacific din Seattle, unde conduce Centrul de Cercetare Aplicată a Creierului. De asemenea, este și director fondator al Institutului de Cercetare Talaris, cu sediul în Seattle, centru axat pe cercetarea modului în care sugarii codifică și procesează în mod cognitiv informațiile, la nivel celular și molecular.

Ce trebuie să știe o viitoare mămică

Atunci când ești în așteptarea unui copil îți dorești să îi oferi șanse mai bune la o viață fericită și sunt câteva informații esențiale pe care ar trebui să le cunoști pentru a-ți îndeplini cât mai bine rolul de viitoare mămică. Conform studiilor genetice, aproximativ 40% din inteligența unui copil este moștenită de la părinți. Analizele au stabilit că gena FNBP1L are o importanţă semnificativă în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă în copilărie. Studii anterioare au stabilit că aceeaşi genă este cea mai importantă în prezicerea nivelului de inteligenţă la vârsta adultă. Pe lângă factorii genetici, procentajul cel mai mare de 60% constă în factorii de mediu care influențează dezvoltarea inteligenței copilului. Acceptând ceea ce nu putem schimba (factorii genetici) și explorând alternativele pentru creșterea unui copil isteț și fericit (factorii de mediu), vă invit să pătrundeți în universul fascinant al creierului copilului dumneavoastră.

1. În prima jumătate a sarcinii, bebelușul vrea să fie lăsat în pace.   

Micul embrion de dinainte de apariția creierului va crea neuroni la uimitoarea rată de 500.000 de celule pe minut. Ceea ce înseamnă mai mult de 8.000 de celule pe secundă. Evenimentul este deja observabil la trei săptămâni de la concepție și continuă până la mijlocul perioadei de sarcină.

Oboseala care acompaniază sarcina le va ține pe femei departe de angajarea în activități fizice care pot fi riscante pentru bebeluș. Cercetătorii consideră acum că acest lucru îl poate face pe copil mai deștept.

Copiii ale căror mame au avut grețuri majore și au vomitat, de-a lungul întregii sarcini, atunci când au ajuns la vârsta școlară, 21% dintre ei au avut un punctaj de 130 sau mai mult la testul standard de IQ, nivel considerat superior. Explicația ar fi acea că cei doi hormoni care stimulează o femeie să vomite pot acționa ca fertilizatori neurali pentru creierul aflat în plină dezvoltare. Cu cât vomită mai mult, cu atât eliberează mai mult fertilizator, cu efecte mai mari asupra IQ-ului.

2. Utilizați vitamina B-complex și acidul folic.

Acidul folic (care se găsește în cantități mari în alimente precum: spanac, varză, sparanghel, broccoli, portocale, struguri, banane, pepene galben, fasole, mazăre, avocado, semințe de floarea soarelui, nuci, migdale, alune, conopidă, sfeclă, cartofi copți, porumb, țelină, morcovi, suc de roșii, suc de portocale, ouă) ajută la dezvoltarea tubului neural la ambele capete. Este vital ca acest tub neural să se dezvolte corect, deoarece acesta va da naștere coloanei spinale – capătul mai îndepăratat se va termina în locul în care va deveni fundulețul bebelușului, iar capătul mai apropiat va deveni creierul lui.

Ambroise Paré  a emis ipoteza conform căreia un defect din naștere poate fi cauzat de postura indecentă a mamei (a stat prea mult cu picioarele încrucișate) sau se poate datora îngustimii uterului. Un sfert din defectele de naștere cunoscute au fost legate de probleme circumscrise cauzate de ADN. De asemenea, mămicile trebuie să aibe grijă la toxinele ambientale cunoscute.

3. În a doua jumătate a sarcinii se produce sinapsogeneza, care va continua și după naștere.

Sinapsogeneza este procesul prin care neuronii migrează în regiunea pe care în final o vor numi casă și vor începe să se lege între ei. Semnalele electrice sar între spațiile libere, permițând astfel comunicarea neurală. Un singur neuron trebuie să facă în medie cam 15.000 de conexiuni cu vecinii săi înainte de a-și finaliza rețeaua lucrativă. Creierul bebelușului trebuie să realizeze uimitorul număr de 1,8 milioane de noi conexiuni pe secundă pentru a crea un creier complet.

Creierele copiilor nu vor ajunge niciodată la capătul procesului până în momentul nașterii. 83% din procesul sinapsogenezei continuă și după naștere. Creierul fetiței voastre nu va avea rețeaua complet finalizată până ce nu va fi împlinit 20 de ani. Creierele băieților au nevoie de mai mult timp.

Drogurile, precum și alcoolul ori nicotina, pot dăuna creierului unui copil în timpul sarcinii.

4. Primul dintre simțurile care se dezvoltă este simțul tactil (pipăitul)

Până în a 5-a lună de sarcină bebelușul nu va putea experimenta cu adevărat atingerea., în modul în care tu și eu o percepem. Asta se va întâmpla atunci când creierul bebelușului va dezvolta hărți corporale, mici reprezentări neurologice ale întregului său corp.

Până la începutul celui de-al treilea trimestru, un fetus este gata să realizeze comportamente preventive, deoarece bebelușii pot simți durerea și posedă și sensibilitate la temperatură. Atingerea rămâne foarte importantă pentru dezvoltarea bebelușilor după naștere.

5. Vederea bebelușilor se dezvoltă preponderent în trimestrul doi și trei

Micuții care abia intră în al treilea trimestru se vor mișca și își vor modifica bătăile inimii ca răspuns la o lumină puternică proiectată pe abdomenul mamei.

Creierul va continua să formeze 10 bilioane de sinapse pe zi încă aproape un an după naștere. Creierul utilizează experiențele vizuale externe pentru a-l ajuta să termine proiectele de construcție internă.

6. Bebelușii recunosc experiența anterioară din uter, prin intermediul auzului

La începutul anilor 1980 se făceau experimente în ceea ce priveste miscarea gurii care suge si citirea cartii Pisica din palarie a dr. Seuss. Bebelusii care ascultasera dr. Seuss in uter pareau sa recunoasca si sa prefere inregistrarea cu mama lor cititnd Pisica din palarie. Ei sugeau din biberoane in ritmul in care ele citeau din acea carte, dar nu la fel se intampla si cand auzeau o alta poveste sau nici o poveste. Bebelușii recunoșteau expreiența anterioară din uter.

La 6 luni, puteti transmite fetusului din pantece un sunet si ascultati, in tacere, cum creierasul lui transmite inapoi raspunsuri electrice! Fetusii pot auzi vocea mamei in uter incepand cu sfarsitul celui de-al doilea trimestru, si o prefera altor voci pe care le aud dupa nastere. Ei raspund cu putere, mai ales dupa nastere, daca vocea mamei este in soapta, recreand mediul sonic din pantece.

Nou-nascutii au o memorie foarte puternica a sunetelor cu care se intalnesc in timpul perioadei petrecute in uter, in ultima parte a sarcinii. Reexpunerea la aceleasi sunete familiare reconfortante dupa nastere este un alt mod de a le usura tranzitia spre viata pe aceasta planeta rece si nefamiliara.

7. Lumea olfactivă a fetusului vostru devine mult mai bogată și mai complexă după luna a șasea

In timpul celui de-al treilea trimestru, tesutul din nas este inlocuit cu mucoase si o multime de neuroni se lipesc direct de aria de perceptie din creier. Fatul vostru poate simti parfumul pe care il purtati si poate detecta usturoiul din pizza pe care tocmai ati mancat-o, dupa luna a sasea.

Ca nou-nascut, bebelusul va prefera cu precadere aceste mirosuri, denumite si eticheta olfactiva. Acesta este si temeiul unui sfat stravechi: imediat ce bebelusul se naste, frecati-l cu propriul lichid amniotic inainte de a-l spala cu apa si sapun. Studiile afirma ca acest gest il va calma. Mirosul si anumite tipuri de memorie formeaza legaturi neurale foarte puternice in creierul uman.

8. Reflexul Moro sau echilibrul fătului se poate testa încă din luna a opta de sarcină

Iata ceva ce puteti sa incercati acasa daca sunteti insarcinata in opt luni sau aveti un bebelus mai mic de 5 luni. Daca prichindelul a sosit deja, asezati-l pe spate. Apoi, cu blandete, ridicati-i ambele picioare sau ambele maini, si apoi lasati-le sa cada pe pat, sub propria lor greutate. De regula, bratele se vor departa de corp, indoite de la cot, cu palmele in sus, cu o privire perplexa pe chip. Acesta se numeste reflexul Moro.

In luna a opta puteti sesiza reflexul Moro la fat astfel: din caldura paturilor voastre moi, stand culcat, rostogoliti-va; daca sunteti asezate, ridicati-va. Simtiti o miscare puternica? Un fetus este capabil sa execute o miscare Moro completa inca din uter. Aceste activitati adesea il incita.

Reflexul Moro demonstreaza existenta conexiunilor dintre abilitatile motrice (miscare) si cele vestibulare (echilibrul), deja stabilite pana la opt luni.

9. Ceea ce mâncați în ultimul stadiu de sarcină poate determina preferințele culinare ale copilului vostru

Din al treilea trimestru de sarcina, fetusii isi pot schimba patttern-ul de inghitire atunci cand mama mananca ceva dulce: ei inghit mai mult. Compusii plini de arome din dieta mamei trec prin placenta in lichidul amniotic, pe care bebelusii il inghit in al treilea trimestru cu o rata de cam o patrime pe zi. Efectul este atat de puternic, incat ceea ce mancati in ultimul stadiu de sarcina poate influenta preferintele culinare ale copilului vostru.

Mamele care au baut o cantitate mare de suc de morcov in ultimul trimestru de sarcina au avut copii care au preferat sucul de morcovi dupa nastere. Aceasta se numeste programarea gustului si o puteti face chiar si dupa ce bebelusul se naste. Lactatia mamelor care au mancat fasole verde si piersici in timpul alaptarii dezvolta la bebelusi aceleasi preferinte.

Patru lucruri dovedite a ajuta creierul unui bebeluș:                                                 Comportamentele despre care s-a dovedit că ajută la dezvoltarea creierului în perioada intrauterină – foarte importante în a doua jumătate a sarcinii – reprezintă niște acte de echilibru:

  1. greutatea
  2. nutriția
  3. relaxarea
  4. exercițiile

 10. IQ-ul crește odată cu greutatea la naștere de până la 3,62 kg

Esti însărcinată, prin urmare simți că trebuie să mănânci mai mult. Și dacă nu faci asta în exces, vei avea un bebeluș mai deștept. Deoarece coeficientul de inteligență al bebelușului depinde de volumul creierului micuțului. Volumul creierului este legat de greutatea la naștere, ceea ce înseamnă că, până la un punct, bebelușii mai mari sunt mai deștepți.

Combustibilul numit hrana ajuta la cresterea unui bebelus mai mare. Intre luna a patra si nastere, fetusul devine aproape ridicol de sensibil atat la cantitatea, cat si la tipul de hrana pe care o consumati. Fapt cunoscut din studiile de malnutritie. Fetușii care experimentează o lipsă critică de nutrienți au mai puțini neuroni, conexiuni mai puține și mai scurte între neuronii existenți, dar sunt și mai putin izolați față de exterior în al doilea trimestru. Când cresc, acești copii au mai multe probleme comportamentale, manifestă dificultăți de limbaj, au un IQ mai scăzut, au note mai mici la școală, și în general, sunt atleți mai slabi.

Cât de mare trebuie să crească bebelușul? IQ-ul unui bebebluș crește gradual, odată cu greutatea la naștere, până când acesta atinge 3,62 kg. Lucrurile sunt aproape realizate înainte de acest reperȘ este doar un punct diferență de IQ între un bebeluș de 3 kg și unul de 3,5 kg. În realitate la peste 4 kg IQ-ul se micșorează puțin, în medie cu un punct. Această descreștere se datorează probabil faptului că bebelușii mai mari sunt mai predispuși la hipoxie – lipsa de oxigen – sau la alte probleme în timpul nașterii.

Cât de mult trebuie să mâncați? Asta depinde de greutatea pe care o aveți când rămâneți însărcinată. Dacă aveți un IMC între 25 și 29,9, atunci trebuie să luați în greutate numai 7-13,5 kg, pentru a putea da naștere unui copil sănătos, conform Institutului de Medicină. Trebuie să adăugați aproximativ 230 g/săptămână în trimestrele doi și trei de sarcină, care sunt critice. Dacă sunteți subponderală cu un IMC tipic mai mic de 18,5, trebuie să luați în greutate 13-18 kg pentru a optimiza dezvoltarea creierului bebelusului dumneavoastra. Asta înseamnă cam 500 g/săptămână în ultima jumătate, critică, a sarcinii. Acest lucru este valabil și pentru femeile cu o greutate normală. Puteți vedea care este IMC (Indice de masă corporală) dumneavoastră cu ajutorul acestui calculator.

11. Alimentele adecvate pentru dezvoltarea optimă a creierului bebelușului

Realizați un echilibru între alimentele pe care o viitoare mamă vrea să le mănânce și alimentele adecvate pentru dezvoltarea optimă a creierului bebelușului. Credeți că poftele reprezintă de fapt nevoile fătului? Fătul vă telegrafiază nevoile sale nutriționale? Răspunsul este nu. Ar exista unele dovezi că nevoile de fier pot fi detectate în mod conștient, dar datele sunt puține. O persoană anxioasă, care se simte bine numai cu chimicalele din ciocolată, va crește cu pofta de a mânca ciocolată oricând se va simți stresată (această poftă de ciocolată reprezintă un răspuns învățat, nu o nevoie biologică).

Viitoarea mămică este o corabie cu doi pasageri, dar cu o singură bucătărie. Să ne îngrijim să aprovizionăm această bucătărie cu ingredientele cele mai potrivite pentru dezvoltarea creierului. Dintre 45 de nutrienți recunoscuți drept necesari pentru dezvoltarea trupului, s-a demonstrat că 38 sunt esențiali pentru dezvoltarea neurologică. Să mănânci o masă echilibrată, cu multe legume și fructe, este probabil cel mai bun sfat pentru gravide. Pentru mămicile care nu sunt vegetariene, o sursă bogată în fier, este carnea roșie. Fierul este necesar pentru dezvoltarea corectă a creierului și funcționarea sa normală, chiar și pentru adulți, fie ei vegetarieni sau nu.

Doar două suplimente au destule cercetări în spate pentru a afirma în mod cert că au o oarecare influență asupra dezvoltării intrauterine a creierului. Unul este acidul folic, luat în preajma concepției. Celălalt: aicizii grași omega-3. Omega-3 sunt componente critice din compoziția membrenelor care îmbracă un neuron; fără omega-3, neuronii nu funcționează deloc bine. Mâncând pește, în special pește gras, este un mod bun de a obține acești acizi. Dacă nu aveți destul omega-3, prezentați un risc mult mai ridicat de dislexie, boli cu deficit de atenție, depresie, tulburare bipolară, chiar schizofrenie. Un studiu de la Harvard a urmărit 135 de copii și obiceiurile culinare ale mamelor lor în timpul sarcinii. Cercetătorii au determinat că mamele care au mâncat mai mult pește începând cu al doilea trimestru au avut copii mai isteți decât mamele care nu au mâncat pește (bebelușii au avut rezultate mai bune la testele cae măsurau memoria, recunoașterea și atenția, la 6 luni după naștere).

Totuși ce se poate spune despre mercurul din pește, care poate deteriora cogniția? Se pare că avantajele depășesc pagubele. Cercetătorii recomandă ca femeile gravide să mănânce cel puțin 340 g  de pește pe săptămână din surse care au mai puțin mercur (somon, cod, sardine, ton conservat în apă), nu pești prădători, care trăiesc mai mult (peștele-spadă, macrou, ton alb).

12. Stresul maternal poate influența profund dezvoltarea prenatală

Așa cum s-a putut observa mămicile foarte stresate în timpul sarcinii, transmit starea fătului lor. Efectele stresului asupra copiilor pot fi văzute după câțiva ani. IQ-ul lor verbal și dezvoltarea limbajului pot părea nedezvoltate, chiar dacă se ia în considerare educația, ocupația și veniturile părinților.

O vreme, nici măcar nu eram siguri dacă hormonii de stres ai mamelor pot ajunge la bebeluși. Dar ajung, și asta cu consecințe comportamentale pe termen lung, în special dacă femeia este stresată sever sau clinic sau ambele, în acea magică și hiper-senzitivă ultimă lună de sarcină. Pentru mămicile care se înscriu în această categorie se recomandă cu tărie psihoterapia. Care sunt consecințele?

Dacă sunteți stresată sever în timpul sarcinii:

  • puteți schimba temperamentul copilului: acesta devine mai iritabil, mai puțin controlabil;
  • puteți micșora IQ-ul bebelușului: declinul mediu este de aproximativ 8 puncte conform anumitor inventarieri mintale și motorii măsurate în primul an de viață al sugarului. Folosind schema din 1994 a lui David Wechsler, aceasta poate fi diferența dintre un IQ mediocru și o inteligență normală;
  • puteți inhiba viitoarele abilități motorii ale bebelușului, atenția, abilitatea de concentrare, diferențe ce pot fi observabile și la vârsta de 6 ani. Puteți deteriora sistemul de răspuns la stres al copilului vostru;
  • stresul poate chiar micșora dimensiunea creierului bebelușului vostru.

David Laplante afrima ”Bănuim că expunerea la niveluri ridicate de stres poate altera neuro-dezvoltarea fetală, prin influențarea exprimării abilităților neuro-comportamentale ale copiilor în prima parte a copilăriei.”

Perceperea stresului poate influența țesuturile biologice, inclusiv dezvoltarea creierului. O bucățică de mărimea unei piersici din mijlocul creierului, numită hipotalamus, controlează eliberarea și blocarea acestor hormoni. Prima țintă este sistemul limbic al bebelușului, o arie profund implicată în reglementarea emoțională și în memorie. Se prea poate ca, ajuns la maturitate, individul să sufere de pe urma acestor dereglări ale sistemului de răspuns la stres. Copilul poate avea o problemă în a se înfrâna ori de câte ori este stresat. Dacă bebelușul este fetiță și rămâne la rândul ei însărcinată, își îneacă și ea, bebelușul nenăscut, cu substanțe toxice în exces. Fetusul își dezvoltă un hipotalamus parțial confuz, care pompează și mai mulți glucocorticoizi, iar creierul generației următoare va fi din ce în ce mai mic.

13. Femeile care au făcut exerciții fizice regulat au avut parte de nașteri mult mai ușoare decât femeile obeze

Femeilor le ia foarte mult timp să se recupereze după naștere (datorită faptului că arma secretă a evoluției noastre, creierul mare, supradimensionat, se forțează să iasă printr-un canal de naștere foarte îngust). Exercițiile ar trebui să facă parte din perioada de sarcină. Primul beneficiu este de ordin practic și este legat de naștere. Multe femei au spus că nașterea, travaliul, este cea mai excitantă experiență din viața lor, dar totodată și cea mai dureroasă. Pentru femeile cu o constituție adecvată, al doilea stadiu al nașterii – faza dureroasă, când au trebuit să împingă mai mult – a durat în medie cam 27 de minute, pe când cele inadecvate fizic au trebuit să împingă pentru o oră sau mai mult. Femeile cu o constituție adecvată au perceput acest stadiu ca fiind mult mai puțin dureros. Și deoarece faza cu împinsul a durat mult mai puțin, bebelușii lor au avut mult mai puține deteriorări ale creierului la naștere, deteriorări cauzate de privarea de oxigen. Dacă vă este teamă de travaliu, sunteți datoare față de voi însevă să dobândiți forma fizică adecvată.

Mamele în formă fizică bună tind să aducă pe lume copii mai inteligenți decât mamele obeze. Efectele directe ale exercițiilor aerobice se remarcă atât asupra creierului bebelușului, cât și pentru reducerea stresului viitoarei mămici. Anumite tipuri de exerciții chiar protejează o femeie însărcinată împotriva influenței negative a stresului. Exercițiul fizic dezvoltă în creierul vostru un tip de molecule care pot bloca efectele toxice ale acelor glucocorticoizi obraznici. Aceste molecule eroice sunt numite factorul neurotrofic derivat al creierului (BDNF).

Chiar și în cazul exercițiilor fizice trebuie să existe un echilibru, deoareceîn exercițiile fizice extenuante, fătul se supraîncălzește. Un făt poate simți și poate reacționa la mișcările mamei. Dacă pulsul ei crește, același lucru se întâmplă și cu pulsul fătului. În special în ultimele stadii de sarcină, în timpul exercițiilor fizice extenuante, frecvența bătăilor inimii bebelușului are tendința de a scădea; la fel și respirația. Exercițiile fizice extenuante încep să blocheze fluxul de sânge în uter, restricționând alimentarea cu oxigen a fătului, ceea ce nu este bine pentru creier. Uterul se poate supraîncălzi. Creșterea temperaturii cu mai mult de 2 grade Celsius poate mări riscul de acort și poate afecta dezvoltarea creierului și a ochilor. Nivelurile rezervelor de oxigen sunt oricum foarte scăzute începând cu al treilea trimestru, așa că ar fi bine să reducem exercițiile extenuante și sî ne pregătim pentru naștere.

Înotul este unul dintre cele mai bune exerciții în ultimele stadii de sarcină; apa ajută la disiparea căldurii în exces acumulată în uter. Care este echilibrul corect? Exerciții obișnuite și moderate de aerobic, ceea ce pentru majoritatea femeilor înseamnă păstrarea pulsului sub 70% din rata maximă (care este de 220 bpm, minus vârsta voastră), apoi reducerea exercițiilor pe măsură ce data nașterii se apropie.

Pentru informații și programări ne puteți contacta aici!

În categoria Adulți, Copii, Părinți, Psihologie clinică, Psihoterapie de cuplu / Sexologie | Etichete , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Anatomia Emoțiilor

Vom explora împreună modul fascinant în care hormonii afectează comportamentul, emoțiile  și efectul lor asupra sistemului nervos central. Din perspectiva endocrinologică, hormonii au fost studiați extensiv, totuși de abia recent cercetătorii au început să studieze impactul hormonilor asupra comportamentului. Termenul de hormon a fost introdus de către Bayliss și Starling în 1902, pentru a descrie o substanță chimică care călătorește prin corpul nostru și astfel influențează fiziologia și comportamentul. Deși conceptul de hormon a fost folosit mult timp, de abia în anul 1921, neurotransmițătorii au fost identificați pentru prima dată, de către Otto Loewi, care a câștigat Premiul Nobel pentru descoperirea a ceea ce el a numit vagusstuff sau ceea ce acum numim acetilcolina. Neurohormonii sunt acei hormoni produși de către celulele neurosecretoare, localizate în creier (care formează împreună cu glandele endocrine, care sunt activate de hormonii eliberaţi de celulele neurosecretoare din creier, sistemul neuroendocrin), care au efecte chiar și asupra celulelor îndepărtate de sursa lor și stau la baza diferitor comportamente, care vor fi expuse în continuare. Nick Neave, în cartea sa Hormonii și Comportamentul: O abordare psihologică recunoaște reciprocitatea unei relații dintre hormoni și comportament, vorbește despre modul în care hormonii afectează comportamentul și vice versa. Autorul ghidează cititorii prin varietatea de comportamente asupra cărora hormonii joacă un rol important, precum cel sexual, emoțional și cognitiv.

Ce sunt Neurotransmițătorii?

TerraPi_neurotransmitatoriUn neurotransmițător este un mesager chimic care poartă, stimulează și modulează semnalele între neuroni și alte celule din organism. Neurotransmițătorii sunt eliberați din terminalul axonului după ce un potențial de acțiune a atins nivelul sinapsei. În terminalul axonului se regăsesc vezicule sinaptice, care conțin substanțe chimice numite neurotransmițători. Când impulsul nervos ajunge la terminalul axonului, veziculele eliberează cantități variabile de neurotransmițători în spațiul dintre sinapse. De acolo influențează neuronul receptor și se resoarbe de către acesta.

Neurotransmițătorii joacă un rol important în funcționarea zilnică. Oamenii de știință nu cunosc încă toți neurotransmițătorii existenți, dar au fost identificați până în prezent peste 100 de mesageri chimici. Atunci când neurotransmițătorii sunt afectați de anumite boli sau droguri, pot apărea diferite efecte adverse asupra organismului. Boli precum Alzheimer sau Parkinson sunt asociate cu deficite ale anumitor neurotransmițători.

Tipuri de Neurotransmițători

Neurotransmițătorii pot provoca potențiale postsinaptice inhibitorii (epinefrina, norepinefrina) sau excitatorii (serotonina, GABA), adică pot provoca trasmiterea unui impuls nervos, respectiv netransmiterea unui impuls nervos.

Neurotransmitatori

Neurotransmițătorii sunt implicați într-o multitudine de procese, de la contracția mușchilor, până la răspunsuri emoționale. Excesele sau deficitele de neurotransmițători sunt corelate cu o varietate de boli sau comportamente anormale.

Acetilcolina este un neurotransmițător care controlează contracția mușchilor. Efectul său este excitant pentru sinapsele dintre neurvi și mușchii care implică mișcarea voluntară și inhibitoare pentru inimă și alte locații. Efectele plantei Chondrodendron tomentosum evidențiază funcționarea acetilcolinei. Din această plantă se extrage o otravă folosită la vânătoare de către indienii din America de Sud. Dacă o săgeată cu vârful impregnat cu otravă, penetreză pielea, previne descărcarea acetilcolinei în receptorii neuronului și rezultă paralizia. Victima este împiedicată să își contracte mușchii folosiți pentru a respira și moare prin sufocare. Botulismul, o boală care apare de la intoxicația alimentară, împiedică eliberarea acetilcolinei și are aceleași efecte ca otrava menționată mai sus. Acetilcolina se găsește cu precădere în hipotalamus, o structură implicată în formarea amintirilor. Atunci când neurotransmițătorul scade apar și dificultățile de memorie. Boala Alzheimer este asociată cu deteriorarea progresivă a neuronilor care produc acetilcolină, fiind caracterizată de deteriorarea memoriei, cât și a altor funcții cognitive, cum este capacitatea de gândire abstractă.

Dopamina

Este înainte de toate, un neurotransmițător inhibitor. Dopamina este implicată în mișcarea voluntară, învățare și memorie, stimularea emoțională. Deficiențele de dopamină sunt corelate cu Parkinson, o boală în care pacienții își pierd progresiv controlul asupra mușchilor. Aceștia dezvoltă tremor la nivelul mușchilor și mișcări necoordonate. Medicamentul L-dopa, o substanță pe care creierul o transformă în dopamină, ajută la încetinirea progresului bolii Parkinson. Schizofrenia a fost corelată de asemenea cu dopamina. Pacienții schizofrenici au mai muți receptori pentru dopamină, într-o zonă a creierului care este implicată în răspunsurile emoționale. De aceea, ei pot utiliza excesiv dopamina care este disponibilă în creier, ceea ce duce la halucinații și tulburarea gândurilor și emoțiilor.

Noradrenalina

Acționează și ca un neurotransmițător și ca un hormon. Accelerează bătăile inimii și alte procese ale coprului și este responsabilă de stimularea generală, învățare și memorie, dar și mâncatul. Excesele și deficiențele de noradrenalină sunt corelate cu tulburările de dispoziție. Stimulanții, precum cocaina și amfetaminele, facilitează eliberarea dopaminei și a noradrenalinei și împiedică reabsorbția lor de către veziculele sinaptice care le eliberează. Rezultatul este că apar excesele de neurotransmițători în sistemul nervos, crescând excitarea neuronilor și conducând la o stare persistentă de stimulare intensă. Stimulenții, precum cafeina, care se găsește în cafea, se consideră că previn reabsorbția acestor neurotransmițători, blocând acțiunea enzimelor care îi destramă. Până ce cafeina este eliminată din organism, putem experimenta stări de tensiune nervoasă. Este posibil să joace un rol în depresie.

Serotonina

Deși este în primul rând un neurotransmițător inhibitor, serotonina este responsabilă de stimularea emoțională și somn. Deficiențele de serotonină sunt corelate cu anxietatea, tulburările de dispoziție și insomniile. LSD scade acțiunea serotoninei și influențează utilizarea dopaminei. Cu LSD doi de nu, formează un da. Prin inhibarea unui inhibitor, crește activitatea creierului, ducând adesea la halucinații.

Endorfinele

Cuvântul endorfine reprezintă contracția cuvintelor Endogenous Morphine, unde endogenous semnifică dezvoltarea din interior. În acest caz, endorfinele sunt similare cu morfina în funcțiile și efectele pe care le propagă și sunt produse de propriul nostru organism. Acestea apar natural în creier și în sânge și sunt neurotransmițători inhibitori. Blochează receptorii care transmit mesagerii chimici la creier. Odată ce „cheia„ endorfinelor este în „încuietoare„ , substanțele chimice nu pot transmite mesajele la creier. Sunt diferite tipuri de enodrfine, spre exemplu, betaendorfinele care sunt mult mai puternice decât morfina. În plus față de calmarea durerii, endorfinele joacă un rol important și în reglarea respirației, foamei, memoriei, comportamentului sexual, presiunii sângelui, dispoziției și temperaturii corpului. De asemenea, endorfinele pot crește senzația de competență personală și sunt conectate cu starea de bine pe care o au majoritatea celor care aleargă pe distanțe foarte lungi.

alergariCare credeți că este motivul pentru care mii de persoane se înscriu la maraton și sunt dispuse să alerge pe distanțe foarte lungi? Deoarece alergatul promovează o bună condiție cardiovasculară, fermitatea mușchilor și controlul greutății corporale. Totodată cei care aleargă pe distanțe lungi experimentează o stare de bine, care este corelată cu eliberarea endorfinelor.

Care sunt cauzele deficitului de neurotransmițători?

Nivelurile neurotransmițătorilor sunt influențate de un număr de factori. Evident, nutriți și capacitatea organismului de absorbție a nutrienților joacă un rol important, dar există numeroase influențe majore asupra producției de neurotransmițători. Unele dintre acestea sunt detaliate în tabelul de mai jos. Aceste cauze pot avea o influență semnificativă asupra sănătății noastre și asupra proceselor metabolice din corpul nostru.

Cauzele Dezechilibrelor Neurotransmițătorilor

  • Dietă săracă: nivelul scăzut al proteinelor, nivelul crescut al zaharurilor, nivel crescut de grăsimi saturate, nivel scăzut de grăsimi nesaturate
  • Folosirea excesivă a alcoolului și drogurilor
  • Deficiențe nutritive
  • Anumite medicamente
  • Stres cronic: fizic și emoțional
  • Intervenții chirurgicale, operații
  • Afecțiuni medicale: diabet, tiroidă, boli cardiovasculare
  • Diete restrictive
  • Factorii genetici și biochimia individuală
  • Deficiențe metabolice
  • Toxicitate la metale
  • Probleme digestive
  • Alergii
  • Sensibilități cimice și alimentare
  • Nivel crescut de stres sau traumă psihologică
  • Lipsa somnului, insomnii
  • Viruși și infecții
  • Lipsa exercițiilor fizice sau practicarea lor în exces
  • Dezechilibre hormonale
  • Deficiențe de acizi grași esențiali
  • Dezechilibre de zahăr în sânge
  • Un stil de viață excesiv de sedentar

 Știați că…

  • Corpul nostru produce calmante naturale, care sunt mult mai puternice decât morfina. Acestea se numesc endorfine (hormonul fericirii) și organismul le eliberează în prezența luminii puternice, în timpul exercițiilor fizice, atunci când râdem sau în timpul actului sexual.
  • Nivele anormale ale hormonului SHBG sunt asociate cu bolile letale, specifice înaintării în vârstă la ambele sexe, incluzând bolile cardiovasculare (în mod special la femei), cancer, diabet de tip 2, sindromul metabolic, sindromul de apnee în somn și osteoporoză.
  • Orgasmul asigură beneficii masive de echilibrare hormonală: oxitocina și oxidul nitric ajută la regularizarea ciclului menstrual al femeii, îmbunătățesc libidoul, cresc fertilitatea și elimină cortizolul (hormonul stresului) în exces.
  • O îmbrățișare de 20 de secunde eliberează hormonul și neurotransmițătorul numit oxitocină, care este un hormon natural împotriva anxietății și antidepresiv.
  • Cafeina în exces crește nivelurile de cortizol și încetinește activitatea glandei tiroide. Pentru eliberarea mai lentă a stimulentului, puteți să încercați să o savurați împreună cu anumite grăsimi.
  • Vitamina D se comportă ca un hormon în organismul nostru și deficiențele sunt corelate cu boli precum: alergii, astm, creșterea în greutate, oboseală și chiar cancer. De obicei vitamina D o procurăm de la soare, dar uneori nu este suficient și putem lua suplimente, la recomandarea medicului, care se găsesc în diferite forme.
  • Vârful aisbergului în ceea ce privește factorii chimici, nocivi și perturbatori, care afectează hormonii sistemul endocrin și pe care ar fi bine să încerci să îi eviți pe cât posibil, sunt: parabeni, ftalați, bisfenol A (BPA).
  • Ciocolata conţine feniletilamină, un aminoacid produs pe cale naturală atunci când suntem îndrăgostiți, dopamină şi serotonină, care ameliorează durerea şi încurajează buna dispoziţie, teobromină, care produce senzaţii durabile de plăcere.

Legături utile:

http://www.helpnet.ro/oxidul-nitric-ajuta.html

În categoria Adulți, Categorii, Părinți, Psihologie clinică, Vârstnici | Etichete , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cele mai interesante filme psihologice

Am pregătit special pentru cititorii TerraPi cele mai interesante filme din domeniul psihologiei pentru a vă documenta asupra unei teme specifice sau pentru a vă informa asupra unui caz aparte (atât pentru colegii de branșă, cât și pentru persoanele care se confruntă cu anumite dificultăți, persoanele apropiate lor și nu numai), dar și pentru a vă delecta după o zi încărcată la serviciu. De asemenea, vreau sa va multumesc pentru susținerea acordată!

Adăugați și alte filme pe măsură ce le identificați și le considerați interesante din acest domeniu și puteti face diverse comentarii pe TerraPi

LISTA DE FILME

 

TULBURĂRI DISOCIATIVE Three Faces of Eve (1957)
Lizzie (1957)
P.T.S.D. (2012)
Continum
Sybil (1976)
Primal Fear (1996)
Raising Cain (1992)
Voices Within – The Lives of Truddi Chase (1990)
Zelig – Woody Allen (1983)
Color of Night (1994)
Loose Cannons (1990)
The Dark Mirror (1946)
Sisters (1973)
Dressed to Kill (1980)
Norma Jean & Marilyn (1996)
TULBURĂRILE SOMATOFORME TULBURĂRI DE CONVERSIE Seventh Veil (1945)
Home of the Brave (1986)
The Secret of Dr. Kildare (1939)
Sorry, Wrong Number (1948)
Twelve O’Clock High (1949)
Let There Be Light (1946)
Freud: The Secret Passion (1963)
Captain Newman, M.D. (1963)
The Piano (1993)
Tommy (1975)
Persona (1966)
TULBURĂRILE SOMATOFORME IPOHONDRIE Hannah & Her Sisters-Woody Allen (1986)
Send Me No Flowers – Rock Hudson (1964)
Up In Arms- Danny Kaye (1944)
TULBURĂRILE SOMATOFORME AMNEZIA RETROGRADĂ Spellbound (1945)
Suddenly, Last Summer (1959)
Possessed (1947)
TULBURĂRILE DISPOZIȚIEI MANIA Horse Feathers – Groucho Marx (1932)
Good Morning Vietnam (1987)
The Mosquito Coast (1986)
Captain Newman, M.D.
Blue Sky (1994)
TULBURĂRILE DISPOZIȚIEI DEPRESIA The Last Picture Show (1971)
Ordinary People (1980)
The Wrong Man (1956)
The Seventh Veil (1945)
The Shrike (1955)
Unstrung Heroes (1995)
Alone in the T-Shirt Zone (1986)
Death in Small Doses (1995)
Modern Times (1936)
Natural Enemies (1979)
Eraserhead (1976)
Harold and Maude (1971)
King of Marvin Gardens (1972)
Repulsion (1965)
TULBURĂRILE DISPOZIȚIEI TULBURAREA BIPOLARĂ Call Me Anna (1990)
Vincent & Theo (1990)
Woman Under the Influence (1974)
Sophie’s Choice (1982)
Mommie Dearest (1981)
Mr. Jones (1993)
TULBURĂRILE DISPOZIȚIEI TULBURARE DE AJUSTARE – CU STARE DEPRESIVĂ It’s A Wonderful Life (1946)
The Wrong Man (1956) 
SCHIZOFRENIA A Beautiful Mind (2001)
Psycho (1960)
Wednesday’s Child (1934)
Through A Glass Darkly (1961)
Bennie & Joon (1993)
Birdy (1984)
David & Lisa (1962)
The Fisher King (1991)
Outrageous (1977)
I Never Promised You a Rose Garden (1977)
Images (1972)
Lunatics: A Love Story (1991)
Lust for Life (1956)
Possessed (1947)
Promise (1986)
The Ruling Class (1972)
Saint of Fort Washington (1993)
Shine (1996)
Shock Corridor (1963)
Sweetie (1989)
Strange Voices (1987)
Clean, Shaven (1993)
Pi (1998)
Angel At My Table (1990)
ALTE TULBURĂRI PSIHOTICE Who’s Afraid of Virginia Woolf? (1966)
Camille Claudel (1988)
Housekeeping (1987)
Misery (1990)
Repulsion (1965)
Scissors (1991)
Taxi Driver (1976)
The Tenant (1976)
Through a Glass Darkly (1961)

 

TULBURĂRI DE PERSONALITATE PSIHOPATII / TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALĂ Night of the Hunter (1955)
Five Corners (1987)
The Sea Wolf (1941)
Kalifornia (1993)
Kiss the Girls (1997)
Platoon (1986)
The Bad Seed (1956 / 1985)
Leave Her To Heaven (1945)
Silence of the Lambs (1991)
Strangers on a Train (1951)
White Heat (1949)
Badlands (1973)
Cape Fear (1962 / 1991)
Compulsion (1959) Rope (1948)
Swoon (1992)
The Hand That Rocks the Cradle (1992)
In Cold Blood (1967 /1996)
M (1951 / 1931)
Clockwork Orange (1971)
Albino Alligator (1996)
Young Prisoner’s Handbook (1996)
Con Air (1997)
Face/Off (1997)
Reservoir Dogs (1992)
The Young Poisoner’s Handbook (1995)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE CRIMINALI ÎN SERIE Frenzy (1972)
The Boston Strangler (1968)
Copycat (1995)
The Deliberate Stranger (1986)
The Executioner’s Song (1982)
Henry: Portrait of a Serial Killer (1986)
Seven (1995)
The China Lake Murders (1990)
Cobra (1986)
Criminal Law (1988)
Out of the Darkness (1985)
Silence of the Lambs (1991)
Apartment Zero (1988)
Clay pigeons (1998)
Copycat (1995)
Cruising (1980)
Manhunter (1986)
Peeping Tom (1960)
Memories of Murder (2003)
    
TULBURĂRI DE PERSONALITATE PARANOIA / TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ The Caine Mutiny (1954)
The Conservation (1974)
Toto le Heros (1991)
The Treasure of Sierra Madre (1948)
Twelve Monkeys (1995) cu Bruce Willis și Brad PittRosemary’s Baby (1968)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE BORDERLINE Fatal Attraction (1987)
Looking for Mr. Goodbar (1977)
After Hours (1985)
Frances (1982)
Play Misty for Me (1971)                    Borderline (1950)         Borderline Normal (2001)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE TULBURĂRI DE PERSONALITATE  HISTRIONICĂ Gone With the Wind (1939)
Story of Vivien Leigh & Olivier
Sunset Boulevard (1950)
Streetcar Named Desire (1951)
Long Day’s Journey into Night  (1987)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE TULBURĂRI DE PERSONALITATE  DEPENDENTĂ The Night Porter (1973)
Blue Velvet (1986)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE TULBURĂRI DE PERSONALITATE  NARCISISTĂ Alfie (1966)
Shampoo (1975)
American Gigolo (1980)
Citizen Kane (1941)
Lawrence of Arabia (1962)
Patton (1969)
Boogie Nights (1997)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE DEPENDENȚA DE JOCURI DE NOROC The Gambler (1974)
Hard Eight (1997)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE CLEPTOMANIA Marnie (1964)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE PERSONALITATEA OBSESIV-COMPULSIVĂ The Odd Couple (1968)
TULBURĂRI DE PERSONALITATE TULBURĂRI DE PERSONALITATE  SCHIZOTIPALĂ Taxi Driver (1976)

 

DEPENDENȚA DE SUBSTANȚE ALCOOL Barfly (1987)
Ironweed (1987) 
Fat City (1972)
The Lady Sings the Blues (1972)
My Name is BillHarvey (1989)
Drinking Buddies (2013)
The Lost Weekend (1945)
Tender Mercies (1983) Trees Lounge (1996)
Days of Wine & Roses (1962)
My Left Foot (1989)
Leaving Las Vegas (1995)
This Boys Life (1993)
The Magic Toy Maker (1915)
One Too Many (1950)A Star is Born (193719541976)
The Country Girl (1954)
Arthur (1981)
Come Fill the Cup (1951)
Come Back Little Sheba (1952)
Shattered Spirits (1986)
The Verdict (1982)
Under the Volcano (1984)
Hoosiers (1986)
The Cracker Factory (1979)
Paris, Texas (1984)
Long Day’s Journey Into Night (1962)
Affliction (1997)
The African Queen (1951)
The Boxer (1997)
Henry Fool (1997)
The Ice Storm (1997)
Once Were Warriors (1994)
Smoke Signals (1998)
As You Desire Me (1932)
DEPENDENȚĂ DE SUBSTANȚE FEMEI ALCOOLICE I’ll Cry Tomorrow (1955)
Smash-Up! The Story of a Woman (1947)
The Lonely Passion of Judith Hearne (1987)
Key Largo (1948)
Sweet Bird of Youth (1962)
Under Capricorn (1949)
When A Man Loves a Woman (1994)
Only When I Laugh (1981)
Life of the Party: The Story of Beatrice (1982)
Morning After (1986)
Lady Sings the Blues (1972)
Mrs. Parker and the Vicious Circle (1994)
   
DEPENDENȚĂ DE SUBSTANȚE ALTE DROGURI True Romance (1993)
The Ice Storm (1997)
Bird (1988)
The Man With the Golden Arm (1955)
Reefer Madness & The Cocaine Fiends (1936)
A Hatful of Rain (1957)
Sweet Nothing (1996)
Trainspotting (1996)
Panic in Needle Park (1971)
Sid and Nancy (1986)
Jacob’s Ladder (1990)
Basquiat (1996)
Yellow Contraband (1928)
Bad Boys (1995)
Nico Icon (1995)
Goodfellas (1990)
Blue Velvet (1986)
Ed Wood (1994)
Sweet Bird of Youth (1962)
L.A. Confidential (1997)
Crumb (1994)
Reservoir Dogs (1992)
Dream With the Fishes (1997)
What’s Love Got to Do With It (1993)
Basketball Diaries (1995)
Who’ll Stop the Rain (1978)
DEPENDENȚA DE SUBSTANȚE FEMEILE TOXICOMANE I’m Dancing As Fast As I Can (1982)
Christiane F. (1981)
The Lady Sings the Blues (1972)
Veronika Voss (1982)
Teenage Devil Doll (1954)
Long Day’s Journey Into Night (1962)
DEPENDENȚA DE SUBSTANȚE POLITOXICOMANIE Vital Signs (1986)
Bad Lieutenant (1992)
Born on the Fourth of July (1989)
Clean and Sober (1988)
Postcards from the Edge (1990)
The Rose (1979)
Georgia (1995)
Drugstore Cowboy (1989)
Citizen Ruth (1996)
The Betty Ford Story (1987)
În categoria Categorii | Etichete , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Atitudinea ne schimbă viața

atitude alb negruNevoile primare ale oamenilor se consideră a fi:

  1. Sănătatea
  2. Banii (prin intermediul cărora obținem alimente, adăpost, îmbrăcăminte și distracții)
  3. Dragostea

Unul dintre modurile de a atinge aceste obiective este să fii bogat și prosper.

După cum există oameni bogați și oameni săraci, tot așa există țări bogate și țări sărace.

Diferența între țările bogate și țările sărace nu constă în vechimea lor. Acest fapt poate fi dovedit dacă dăm ca exemplu țări precum India sau Egiptul, care există de mii de ani, dar sunt sărace. Spre deosebire de acestea, sunt țări ca Australia sau Noua Zeelandă, care până în urmă cu mai puțin de 150 de ani erau necunoscute, iar astăzi sunt țări dezvoltate și bogate.

Diferența dintre țările bogate și țările sărace nu este legată de resursele naturale pe care acestea le posedă. De exemplu, Japonia, care are un teritoriu mic și muntos, care nu este deloc potrivit nici pentru agricultură și nici pentru creșterea vitelor, nici nu are petrol sau minereuri, dar este a doua putere economică mondială. Teritoriul său este ca o mare fabrică plutitoare care importă materie primă din toată lumea, o prelucrează, iar produsul rezultat este exportat apoi în toată lumea, și uite așa se acumulează bogăția… Mai avem și exemplul Elveției, țară fără acces la mare, dar care deține una dintre cele mai mari flote maritime din lume. Care nu are cacao, dar are ciocolata cea mai bună din lume. Care în puținii ei kilometri pătrați crește vite și permite cultura doar 4 luni pe an, deoarece în restul timpului este foarte frig. Care are cele mai bune produse lactate din Europa. Și care, ca și Japonia, nu are materii prime, dar exportă produse de o calitate greu de întrecut. O țară pe care siguranța, ordinea și munca au transformat-o în ”casa de bani” a lumii…

Și nu este nici inteligența oamenilor cea care face diferența între bogăție și sărăcie… Acest fapt este demonstrat de studenții din țările sărace care studiază în țările bogate și obțin rezultate excelente în educația lor. Un alt exemplu poate fi văzut la managerii din țările occidentale care ne vizitează țara. Vorbind cu ei ne putem da seama că nu există nici o diferență între bogați șă săraci…

În sfârșit putem spune că nici rasa nu face diferența între bogați și săraci… În țările Euopei Occidentale putem vedea cum ”leneșii” (hispanici sau aficani) demonstrează că ei sunt forța productivă în aceste țări.

Și atunci? Ce face diferența?

ATITUDINEA oamenilor face diferența

Studiind comportamentul persoanelor din țările bogate, descoperim că marea parte a populației respectă următoarele reguli:

1. Etica

2. Ordinea și curățenia

3. Integritatea și cinstea

4. Punctualitatea

5. Responsabilitatea

6. Dorința de perfecționare

7. Respectul pentru legi și regulamente

8. Respectul pentru drepturile celorlalți

9. Dragostea pentru muncă

10. Efortul pentru a face economii și cheltuiala cu chibzuință.

Nu suntem săraci din cauză că țara noastră nu are resurse naturale sau fiindcă natura este crudă cu noi… Suntem săraci pur și simplu din cauza atitudinii noastre.

În categoria Adolescenți, Adulți, Categorii, Copii, Părinți, Psihologia muncii / Resurse umane / Consiliere în carieră, Vârstnici | Etichete , , , , | Lasă un comentariu

Consiliere Psihologica pentru Copii si Adolescenti

Consiliere Psihologica pentru Copii si Adolescenti 

Terra Pi_Consiliere Psihologica pentru Copii si Adolescenti* In perioada 01 martie – 01 mai 2013, prima sedinta este gratuita pentru adolescentii care vin din propria initiativa si beneficiaza si de reduceri pentru tratament.

În categoria Adolescenți, Copii, Părinți, Psihologia muncii / Resurse umane / Consiliere în carieră, Psihologie clinică | Etichete , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu