Copilul meu se droghează

Părinții care au trecut prin această situație dureroasă au reacționat deseori în mod asemănător: după starea de panică sau mânie urmează un imens sentiment de vinovăție și de neputință „Dacă a ajuns aici este din cauza noastră.”

Învăluiți de singurătate și de teama de ce o să spună lumea, de impresia unei ratări afective și educative, zdrobiți, părinții se simt dezorientați, neînțeleși de anturaj, obsedați de întrebări fără răspuns: „Ce riscă el pentru sănătatea sa? Cum să îl ajut să scape?” Descoperirea toxicomaniei unui tânăr aduce la lumină anumite comportamente până atunci rămase inexplicabile: obiectele și banii care dispăreau fără urmă, vorbele sale care păreau atât de sincere și de fapt erau niște minciuni abile, impresia trecătoare că uneori copilul părea mai bine.

Acum că sunt la curent, frica, îndoiala, neîncrederea, suferința fac parte din cotidianul întregii familii. Din frica de a-și vedea copilul alunecând și mai jos în spirala decăderii (furt, jaf, prostituție, închisoare) anumiți părinți, în încercarea de a-l proteja îi finanțează toxicomania. Alții nu suportă să admită realitatea și preferă să îl dea afară din casă.

În realitate, un tânăr care se droghează lansează un S.O.S. cu neîndemânare: în ciuda aparențelor el nu s-a desprins de familie ci îi solicită ajutorul. Este un mesaj pe care trebuie să știm să îl recunoaștem. Chiar în această perioadă critică și conflictuală părinții își pot regăsi încrederea. Nu este niciodată prea târziu și întotdeauna se poate găsi o soluție pentru a depăși această situație cu condiția de a nu rămâne singurîn fața problemei și de a acționa fără întârziere.

Când părinții acceptă să fie ajutați, întreaga familie și anturajul se vor simți mai bine. Astfel își vor putea sprijini la rândul lor copilul, încercând să înțeleagă de ce suferă și sprijinindu-l apoi cu răbdare în căutarea de soluții la dificultățile sale. Dar atenție, a ajuta nu înseamnă a accepta totul. Și aici părinții vor trebui să adopte poziții clare, deschise dar fără compromisuri, impunând limitele. Nu trebuie să suporte comportamentele pe care le consideră inacceptabile. Este indicat ca părintele să solicite ajutorul psihologului sau medicului psihiatru.

Care sunt riscurile?

Atunci când un toxicoman își petrece marea majoritate a timpului să caute și să consume un drog, modul său de viață este total deorganizat, noțiunile vitale de a bea, a mânca și a dormi trec pe planul al doilea.

Rezultat: bioritmul este dat peste cap: trăiește noaptea și doarme iua, apar carențe provocate de degradarea stării generale. Într-un fel drogul îi anesteziază senzațiile, nu se mai îngrijește deoarece nu mai simte durerea (abces, carii dentare, infecții).

Trăind într-o anumită clandestinitate, căutând fără încetare bani pentru a-și procura drogul, situația sa de insecuritate socială nu îi mai permite să se ocupe de sănătatea și de viața sa.

Înainte ca el să accepte ideea de a renunța la consumul drogului, părinții îi pot supraveghea sănătatea și pot reduce riscurile la care se expune. Și acesta este un mod de a se arăta interesați.:

  • are nevoie de un supliment de vitamine;
  • trebuie să facă controale regulate la dentist;
  • trebuie să fie la zi cu vaccinările împotriva hepatitei B, a tuberculozei, a tetanosului;
  • trebuie să știe:

– să se protejeze în timpul relațiilor sexuale și să utilieze prezervative;

– că utilizarea aceleiași seringi cu alți toxicomani îl expune la riscul de contaminare cu HIV (SIDA), hepatită B sau C etc.

– că este imperativ să se conformeze regulilor aseptice: seringi de unică folosință se găsesc la orice farmacie pentru mai puțin de un leu.

Părinții ar trebui să știe:

– cel mai important lucru pe care îl poate face un părinte este să fie un model pentru copilul său;

– discuțiile sincere și deschise pot da o mare lovitură drogurilor: acestea își vor pierde atracția de lucru secret și misterios;

– prezentarea unei imagini realiste asupra problematicii drogurilor este adesea mai utilă decât construirea unei imagini catastrofale a consumului de droguri. E mai bine să arăți copiilor atât părțile bune ale anumitor droguri (calmarea durerilor, bună dispoiție etc), cât și pe cele negative ale utilizării acestor substanțe (instalarea dependenței, contactarea unor boli precum hepatita B si C, HIV, lipsa controlului asupra propriei vieți etc.). Dacă li se va spune că drogurile sunt deosebit de nocive și ei observă că totuși anumite persoane le folosesc (de exemplu medicul prescrie morfină unui bolnav, părinții sau alți cunoscuți fumează sau beau alcool), ei vor considera că au fost păcăliți și că interdicția este doar un exces de severitate din partea dumneavoastră. Din aceste motive este mult mai bine să ne informăm cât mai bine despre diferitele tipuri de substanțe și efectele lor, pentru a-l ajuta pe copil să își formeze o imagine realistă asupra consumului de droguri;

– dacă vă confruntați cu problema consumului de droguri de către copii dumneavostră nu treceți direct la concluzii. E mai bine să ascultați mai întâi explicațiile copilului pentru a cunoaște cauzele care i-au determinat la acest gest și apoi să încercați să le înlăturați sau să îi ajutați pe copii să le înlături ei înșiși. Bineînțeles că atunci când copii consumă droguri grele (heroina, cocaina etc.), este mai indicat să apelați la un centru de dezintoxicare, pentru înlăturarea dependenței fizice, iar apoi apelați la un psihoterapeut specializat pentru tratamentul dependenței psihice și reintegrarea în societate;

– în anumite cazuri, familile consumatorilor de droguri au nevoie de asistență psihologică pentru a găsi cele mai eficiente modalități de a susține copilul în soluționarea atât acestei dependențe, cât și a problemelor corelate cu aceasta;

– încercați să cunoașteți, pe cât posibil, întregul cerc de prieteni al copiilor dumneavostră și familiile acestora. Discutați atât cu copii, cât și cu părinții lor asupra problemelor comune;

– atrageți atenția copiilor asupra eventualelor persoane dubioase din anturajul lor. Evitați interdicția brutală și fără explicații de a mai vorbi cu cineva;

– observați comportamentul copiilor și sesizați schimbările negative intervenite în modul lor de viață (nepăsare, irascibilitate, răspunsuri obraznice, agresivitate, absența nejustificată de acasă sau de la școală, cheltuieli mari, deținerea unor sume de bani, obiecte de valoare etc.). Identificați cauzele acestor schimbări de comportament și a provenienței bunurilor respective și discutați cu ei pentru a-i determina să renunțe la aceste bunuri și să-și corecteze comportamentul;

– mențineți legătura permanentă cu instituțiile de învățământ, iar în caz de nevoie apelați la instituțiile specializate, care pot oferi consultanță și ajutor (centre de dezintoxicare, cabinete medicale și psihologice, organizații nonguvernamentale etc.);

– colaborați cu școala și celelalte instituții sociale în derularea unor programe care au în vedere prevenirea consumului de droguri.

Pentru tratamentul dependenței fizice, cât și psihice puteți apela la centrele de dezintoxicare enumerate mai jos:

PENTRU DEZINTOXICARE ADULȚI

Spitalul Alexandru Obregia – Secția XVI
Șos. Berceni, nr. 10-12, sector 4, București
Persoana de contact: Director Dr. Lucian Vasilescu
Tel: 021/334.49.73 int. 465 sau 021/334.35.32
Nr. paturi: 25.

Spitalul Alexandru Obregia – Secția XVII
Șos. Berceni, nr. 10-12, sector 4, București
Persoana de contact : Director Dr. Doina Constantinescu
Tel: 021/334.49.73 int. 490.
Nr. paturi: 35

Centrul de Evaluare și Tratament a Toxicodependenților
pentru Tineri Sf. Stelian
Str. Ing. Cristian Pascal, nr. 25-27, sector 6, București
Persoana de contact: Dr. Cristina Hudiță
Tel/fax: 021/315.49.61
Infoline: 021/314.44.75 (între 08:00-15:00)

PENTRU DEZINTOXICARE MINORI

Spitalul Alexandru Obregia – Secția de Neuropsihiatrie Infantilă
Șos. Berceni, nr. 10-12, sector 4, București
Persoana de contact: Director Dr. Corina Ciobanu
Tel: 021/334.51.75, int. 364
Nr. paturi: 8.

TRATAMENT SUPRADOZĂ

Pentru minori
Spitalul Clinic de Copii Grigore Alexandrescu – Secția Toxicologie
Bd. Iancu de Hunedoara, nr. 30 – 32, sector 1, București
Persoana de contact: Dr. Coriolan Ulmeanu
Tel: 021/210.61.83 sau 021/210.62.82

Pentru adulți
Spitalul Clinic de Urgență Floreasca – Secția Toxicologie
Calea Floreasca, nr. 8, sector 1, București
Persoana de contact: Dr. Radu Macovei
Tel: 021/230.01.06, int. 291 sau 021/230.80.00

CENTRE DE TRATAMENT ÎN AMBULATORIU

Laboratorul de Sănătate Mintală                                                                                     (tratament de substituție cu metadonă)
Str. Argeșelu, nr. 8, sector 4, București
Persoane de contact:                                                                                                                        Director Gheorghe Budileanu
Dr. Cristian Bellu Bengescu
Tel: 021/450.21.02 sau 021/450.18.05

Laboratorul de Sănătate Mintală
Spitalul de psihiatrie Titan                                                                                                (tratament de substituție cu metadonă)
Bd. Nicolae Grigorescu, nr. 41, sector 3, București
Persoana de contact: Dr. Ioan Micloș
Tel: 021/340.03.35 int 159, 175

Centrul de Evaluare și Tratament                                                                                     a     Toxicodependenților pentru Tineri Sf. Stelian
Str. Ing. Cristian Pascal, nr. 25-27, sector 6, București
Persoana de contact: Dr. Cristina Hudiță
Tel/fax: 021/315.49.61
Infoline: 021/314.44.75 (între 08:00-15:00)

CENTRUL DE POSTCURĂ ȘI REABILITARE PSIHOSOCIALĂ

Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca – Secția 4 psihiatrie
Sat Bălăceanca, comuna Cernica, județul Ilfov                                                                       Persoana de contact: Sef Secție Dr. Cristina Popescu
Tel: 021/255.14.11 sau 021/255.24.00

Despre Terrapi

Psychologist with a great background in addictions, depression, anxiety, sport psychology, sexology and career counselling.
Acest articol a fost publicat în Adolescenți, Adulți, Copii, Părinți, Psihologie clinică, Vârstnici și etichetat cu , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.