Personalitatea jucătorului de şah

Structura psihologică a jucătorului de şah

Încercând să analizeze structura psihologică a jucătorilor de şah, maestrul englez C.O.D`Alexander ajunge la concluzia că există trei categorii principale de practicanţi ai acestui joc: sociali, obsesivi şi profesioniști.

Jucătorul social

Pentru prima categorie, şahul este un mijloc de canalizare a energiilor, de recreare, de deconectare. El îl citează pe psihologul dr. Peter Watson: „Maestrul britanic Stuart Milner-Barry mi-a povestit că atunci când fizicianul rus Piotr Kapitza lucra în laboratorul Cavendish de la Institutul Rutherford, el adesea intra în camera lui Milner-Barry într-o stare de istovire şi îi cerea să joace împreună o partidă de şah, întrucât se simţea frustrat de o problemă de cercetare. Şi eu, explică psihologul, am avut experienţe asemănătoare în cercetările mele. S-ar părea că o sarcină intelectuală la fel de solicitantă, dar total diferită poate permite depăşirea unei blocări fără a risipi energia mentală necesară pentru rezolvarea unei probleme.”

Îi putem lua ca şi exemplu pe celebrii Sherlok Holmes şi Dr. Watson. Jucătorului social, şahul îi permite de asemenea să-şi elibereze unele „instincte agresive pe care le poate avea din abundenţă”. Unui astfel de jucător îi place să facă planuri : „Sherlock Holmes, şi ce bun jucător de şah ar fi fost!”, explică într-una din cărţi: “Amberley excela în şah şi Watson este semnul unei minţi combinative”. O observaţie corectă deşi în loc de minte combinativă ar fi putut spune ,,un bun creator de planuri”. În toate aceste cazuri, şahul este un joc. Jucătorul social îşi exercită puterile într-un domeniu dificil şi suficient de absorbant pentru ai angaja întreaga atenţie, dar fără a-i implica responsabilităţile şi anxietăţile vieţii reale.

Jucătorul obsesiv

Pentru acest jucător indiferent dacă e slab sau puternic, şahul nu mai e un joc ci un substitut al vieţii. El evadează din lumea complicaţiilor umane în universul mai restrâns al şahului. Câteodată oamenii spun că şahul a ruinat cariera cuiva sau că a consumat atât de mult timp pentru a juca încât nu a mai reuşit în restul vieţii. Acest fel de a gândi pune însă căruţa înaintea cailor. Nu şahul i-a provocat eşecul, slăbiciunea lui l-a îndreptat în mod obsesiv spre şah. Imaginarul Lujin din romanul lui Nabokov „Apărarea Lujin” este un bun exemplu de jucător obsesiv. Totuşi, maestrul de şah nu este tipic pentru această categorie. Maestrul care joacă cu succes are un motiv practic puternic pentru a da prioritate şahului. Jucătorul care nu obţine succese şi continuă să joace este prototipul acestui grup.

Jucătorul profesionist

În ceea ce-i priveşte pe jucătorii profesionişti autorul susține că „profesionalistul din ţările occidentale este mai mult un individual, un rebel, un artist cu tempe­rament; efortul intelectual şi de voinţă pentru a deveni maestru capabil de succese i-ar fi permis să obţină succese şi în alte profesii. Dar aceşti profesionalişti au în ei fie ceva din dragostea obsesivă pentru şah din a doua grupă, fie dorinţa de a evita reţeaua de obligaţii profesionale şi sociale implicate de o carieră obişnuită. La Fischer s-au manifestat ambele caracteristici în forme extreme”.

       Alexander îi combate pe cei ce susţin că șahul profesionist ar implica riscuri mai mari în domeniul sănătăţii. El consideră că referinţele pe care le face Steinitz, care a declarat că ar putea juca o partidă cu Dumnezeu, dându-i înainte piese, nu sunt semnificative. Steinitz era atunci bătrân şi bolnav, cu un an înainte de a muri. Oricum, nu există nici un fel de date statistice care să ateste că incidenţa bolilor mentale în rândurile şahiştilor ar fi mai mare decât în alte grupuri comparabile.

Pentru servicii de psihologie sportivă mă puteți contacta prin intermediul formularului de contact.

Resurse utile:

Chess Page

Play Chess

Despre Terrapi

Psychologist with a great background in addictions, depression, anxiety, sport psychology, sexology and career counselling.
Acest articol a fost publicat în Adolescenți, Adulți, Copii, Părinți, Psihologie sportivă și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.