Canicula și psihicul uman

În miezul verii, în luna lui Cuptor (care în tradiția populară este considerată perechea lui Făurar, pentru că se spune că pe cât de frig e în vremea lui Făurar, pe atât de cald va fi în luna lui cuptor) trebuie să ne luăm măsuri pentru a ne proteja de efectele nocive ale caniculei, atât aspura organismului, cât și asupra psihicului.cuptor

Deoarece Institutul Național de Meteorologie a anunțat cod galben de caniculă, prognozându-se temperaturi de peste 36 grade la umbră și de 50 de grade la nivelul asfaltului, vom menționa în continuare efectele generale ale caniculei asupra organismului și asupra psihicului.

Efectele caniculei asupra organismului:

Stările fizice, pe care le manifestăm cu toți în fața căldurii își fac resimțită prezența în toate zonele organismului. De la stări de leșin, la deshidratare, insolație și până la epuizare fizică și psihică, acestea nu sunt decât câteva dintre efectele tragice ale caniculei asupra corpului.

Atunci când organismul nu reușește să își mențină temperatura în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă și săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat pot apărea crampele de căldură, insolația, epuizarea și șocul hipertermic.

Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales în caz de transpiraţie abundentă, în timpul unor activităţi fizice solicitante. Din acest motiv, medicii recomandă pe parcursul perioadei caniculare încetarea activităţii fizice şi repaos în locuri răcoroase. De asemenea, sucurile de fructe naturale sau băuturile energizante trebuie diluate cu apă. Dacă aceste crampe durează mai mult de o oră este necesară consultarea medicului.

Epuizarea provocată de caniculă apare după câteva zile şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie. Aceste simptome pot fi combătute prin odihnă în locuri răcoroase şi prin consumarea de sucuri naturale diluate cu apă, iar dacă aceste stări durează mai mult de o oră este necesar consultul medical.

Şocul hipertermic apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede şi depăşind 40 grade Celsius. Dacă nu sunt acordate rapid îngrijirile medicale şocul hipertermic poate fi fatal. Simptomele sunt pielea foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei, leşin, eventual convulsii. În astfel de cazuri este necesară intervenţia serviciului de urgenţe medicale, iar în aşteptare, persoana trebuie să fie dusă la umbră, să fie udată cu apă rece, asigurându-se o bună ventilaţie, iar dacă este posibil, trebuie făcut un duş rece.

Insolaţia este la rândul său generată de caniculă fiind cauzată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se manifestă prin dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii. În aceste condiţii medicii sfătuiesc populaţia să evite expunerea prelungită la soare între orele 11.00-18.00. Dacă o persoană a făcut insolaţie, primii paşi care trebuie făcuţi în aceste condiţii este ca pacientul să fie dus la umbră şi să se încerce scăderea temperaturii prin comprese cu apă şi  prin administrarea de lichide.

Șocul caloric este cel mai grav, și îl putem suspecta în caz de: oboseală, dureri musculare, slăbiciune, grețuri, vărsături, dureri de cap, amețeli.

Datorită temperaturilor înalte se produce o creștere corespunzatoare a transpirației care are rol de reglator termic, iar odată cu apa organismul pierde și săruri minerale și vitamine antrenând astfel diverse consecințe negative în desfășurarea proceselor fiziologice:

  • astenia fizică;
  • starea de discomfort;
  • greață;
  • amețeli;
  • crampe musculare;
  • dureri de cap;
  • palpitații;
  • agravarea simptomatologiei unor boli cronice.

Efectele caniculei asupra psihicului:

Efecte caniculei asupra psihicului pot fi evitate, deși este mai dificil deoarce există o structură predispozantă pentru a se instala, iar acestea pot apărea în mod inconștient. În continuare vom descrie câteva dintre problemele psihologice pe care canicula le poate genera, dar și modul în care aceasta accentuează anumite stări, până la stadiul de alertă:

  • Persoanele care suferă deja de depresie sau de anumite afecțiuni psihice (sunt mai vulnerabile la astfel de schimbări), au parte de o accentuare a stării și a suferinței, care poate duce până la aspecte care sunt de ordin psihiatric;
  • Din perspectiva psihologică, vara (canicula) este considerată un factor care amplifică posibilitatea apariției unor afecțiuni sau tulburări psihologice (spre exemplu depresia, cresc tentativele de suicid);
  • Există un factor termic, care atunci când crește și devine extrem de greu de suportat de organism dă naștere unei serii întregi de afecțiuni somatice, dar și o serie de trăiri psihologice: atacuri de panică, teamă, angoasă, stare de apatie, spaimă, etc.
  • Bolile cronice sau suferințele de ordin somatic (cardiovasculare, diabeticii, oscilațiile de tensiune, etc) se agravează, dar nu neapărat din cauza agravării în sine a bolii, ci pentru că le crește starea de anxietate, pentru că stiu că aceste temperaturi excesive le-ar putea aprofunda boala (de fapt, din acest motiv, datorită stării de panică, sunt solicitate majoritatea salvărilor, deoarece le este frică de ce s-ar putea întâmpla cu ei datorită caniculei, din cauza fricii față de căldura excesivă încep să se agite, intră într-o stare de anxietate și angoasă care le accentuează starea). Persoanele devin mai atente la senzațiile pe care le resimt în corp și tind să le exagereze și să le considere efecte produse de caniculă. Această stare de anxietate permanentă solicită extrem psihicul, creând o stare de atonie;
  • Canicula poate afecta somnul și calitatea acestuia, ceea ce înseamnă consecințe la nivelul întregii activități a femeii: randament scăzut, resurse limitate de energie, stări apatice.

Datorită caniculei tot echilibrul interior al persoanei este dat peste cap. Odată cu instalarea caniculei devenim mai agitaţi, epuizaţi din punct de vedere fizic. Capacitatea de concentrare a fiecăruia se diminuează şi de aici şi o relativă stare de confuzie pe care o resimte individul:

  • stări de agitație;
  • senzația de confuzie;
  • scăderea capacității de concentrare;
  • epuizarea fizică și psihică.

Categorii care prezintă risc crescut:

Cu toții suferim datorită caniculei, însă cei mai vulnerabili sunt copiii, vârstnicii şi bolnavii cronici: cardiacii, obezii şi diabeticii.

Recomandări:

Trebuie să acționați înainte de toate preventiv:

  • Evitați plimbările în perioada caniculei, între orele 11:00 si 17:00, în mod special cei vârstnici și copiii. Dacă totuși sunteți nevoiţi să vă deplasaţi trebuie să purtați haine de culoare deschisă, subţiri, din in sau materiale naturale, vaporoase şi ochelari de soare. De asemenea, este bine să se alterneze deplasarea cu repaosul în spaţii dotate cu aer condiţionat. Odihniți-vă în locuri răcoroase;
  • Consumați cantităţi mari de apă sau sucuri de fructe. Consumați iaurt: o doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă. Trebuie să consumaţi lichide fără a aştepta senzaţia de sete. Ar fi bine să beţi un pahar de apă sau suc de fructe la fiecare două ore. Mai putem bea ceaiuri călduţe din plante de soc, muşeţel sau urzici.
  • Echipați-vă corespunzător, pentru a vă proteja de razele directe ale soarelui (pălării, ochelari de soare, etc.);
  • Evitați să vă expuneți pielea la razele ultraviolete;
  • Consumați în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete: pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii, deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă;
  • Evitați alcoolul (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;
  • Este obligatoriu să evitați băuturile cu conţinut ridicat de cofeină: cafea, ceai, cola sau de zahăr: sucuri răcoritoare carbogazoase, deoarece acestea sunt diuretice;
  • Evitați activităţile fizice în exterior care necesită un consum mare de energie: sport, grădinărit, etc;
  • Este bine să menţinem închise toate ferestrele casei când temperatura exterioară este mai mare decât cea din spaţiul deschis, iar dacă temperatura a depăşit 32 de grade este bine să nu utilizăm ventilatoare. De asemenea, aerul condiţionat trebuie reglat la o temperatură cu 5 grade sub temperatura ambientală;
  • Aveți grijă de copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi, oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă ele nu solicită.

Medicii atrag atenţia şi asupra indicelui de confort termic: o căldură umedă este mult mai rău resimţită de organism, iar când depăşeşte valoarea de 80 devine foarte greu de suportat.

Despre Terrapi

Psychologist with a great background in addictions, depression, anxiety, sport psychology and career counselling.
Acest articol a fost publicat în Adolescenți, Adulți, Copii, Părinți, Psihologie clinică, Vârstnici și etichetat cu , , , , , , . Salvează legătura permanentă.