Aceste agresiuni sexuale sunt afecțiuni ale comportamentului de seducție: agresorul, care este adesea bărbat, folosește constrângerea sau chiar violența, pentru a dispune după voință de corpul persoanei râvnite.
La fel ca majoritatea tulburărilor de comportament sexual, hărțuirea și violul sunt în majoritate apanajul bărbaților. Victimele sunt adesea femei, dar și copii sau bărbați cu statut inferior. În agresiunea sexuală, procesul de seducție destinat obținerii acordului deplin al partenerului este înlocuit cu un raport de forță sau este utilizată constrângerea pentru a permite agresorului să își atingă scopul.
Prevenirea agresiunilor sexuale
Măsurile individuale pot fi utilizarea spray-urilor cu gaz sau cerneală pentru protecția de agresori, pe care le pot utiliza femeile neînsoțite care circulă prin zone cu risc (evitarea spațiilor mari pustii, a străzilor strâmte și întunecate, ansamblurile mari cu mult cotloane), educarea copiilor și supravegherea acestora (spre exemplu, nelăsându-i să meargă singuri la școală decât dacă drumul este perfect sigur). Învățarea manevrelor de autoapărare prin intermediul unor sporturi sau artelor marțiale.
________________________________________________________________
Hărțuirea sexuală este un comportament destul de răspândit, în cursul căruia un bărbat abuzează de poziția sa socială, dominantă (profesor, patron). Acesta profită de intimidarea pe care o exercită asupra femeii pe care o dorește sexual, asfel încât aceasta să nu poată refuza avansurile sale fără a se expune unui risc. De exemplu, ea ar putea fi amenințată cu dizgrația profesională, calomnia, cu refuzul angajării, cu concedierea etc. și poate fi constrânsă sub amenințare, să accepte intimitatea fizică, practici erotice și raport sexual cu agresorul.
Tipuri de hărțuire sexuală
Numeroase comportamente pot fi interpretate ca fiind forme de hărțuire sexuală, sau cel puțin neplăceri sexuale, chiar dacă nu neapărat au ca scop obținerea unor favoruri sexuale din partea victimei: contacte fizice impuse (atingeri, ușoare lovituri cu palma etc.), cuvinte sau comportamente deplasate (observații despre aspectul fizic, fluierături, jigniri, glume cu conotație sexuală), afișarea la locul de muncă a unor obiecte cu caracter pornografic (postere, calendare), poate fi considerată ca o formă de agresiune al cărei scop, conștient sau nu, este de a denigra femeile prezenteși de a afirma supremația masculină.
Cum să reacționați la hărțuirea sexuală
Trebuie cunoscut că legislația oferă în prezent protecție femeilor victime ale hărțuirii sexuale, cu condiția ca faptele să poată fi dovedite, ceea ce este adesea dificil, deoarece aceste comportamente apar adesea când victima și agresorul sunt singuri.
________________________________________________________________
Violul este un act sexual care include penetrarea (adesea vaginală, uneori și anală sau bucală), realizat prin constrângere. În o treime dintre cazuri, victima își cunoaște agresorul. Există și o formă de viol homosexual , realizat în grup, în medii privative în care nu există femei (cazarme, închisori).
Cine sunt violatorii
Se disting două tipuri de violatori: bărbatul imatur, tânăr, brutal și agresiv, care acționează voluntar în bandă (spre exemplu, grup de mici delicvenți care comit, printre altele, și violuri colective) și care tinde să se liniștească cu vârsta; violatorul compulsiv, pervers, cu tendință de a recidiva chiar și după încarcerare dacă nu este supus unui tratament adecvat.
Ce se face după un viol
Persoana care a fost victima unui viol trebuie să fie examinată în cel mai scurt timp de către un doctor ginecolog, pentru a se constata echimozele, escoriațiile, loviturile și leziunile și pentru a se preleva spermă pentru identificarea genetică a violatorului.
Tratament
Psihoterapie
Trauma unui viol poate fi depășită, deși uneori are consecințe catastrofale asupra unei victime, atât pe plan fizic (mai ales dacă este vorba de un copil), cât și pe plan psihologic (urmează o perioadă de rușine și izolare, care riscă să bulverseze grav echilibrul psihologic al persoanei vizate). Pe plan sexual, violul poate duce la tulburări care fac imposibil contactul sexual cu partenerul obișnuit (soț, prieten). Partenerul poate reprezenta un real sprijin atunci când manifestă răbdare și înțelegere. El poate participa la reeducarea sexuală a cuplului.
Majoritatea femeilor trebuie să recurgă la psihoterapie de întreținere pentru a depăși traumatismul reprezentat de agresiune, la care se poate adăuga tratamentul cu medicamente psihotrope (anxiolitice, antidepresive etc.)
