Stare emoțională de tensiune nervoasă, de neliniște sau frică puternică, slab diferențiată și adesea cronică. Predispoziția unei persoane către stările anxioase.
Cu toții ne îngrijorăm din când în când. Ne îngrijorăm pentru lucruri care s-ar putea întâmpla sau, în alte cazuri, este suficient să fi avut doar un somn mai neliniștit. Dar persoanele cu anxietate generalizată experiențiază simptome fizice care le împiedică să își trăiască viața în limitele normale. Majoritatea persoanelor care suferă de anxietate generalizată, consideră că îngrijorarea lor nu mai este controlabilă și cred că din această cazuă se vor îmbolnăvi sau vor înnebuni.
Diferența dintre frică și anxietate este o problemă de gradație și mai ales de modul în care este percepută. Frica este mai degrabă o stare al cărei obiect este cunoscut persoanei (știu de ce anume îmi este teamă), adică o stare ce are un conținut emoțional și reprezentativ al obiectului său. În contrast cu aceste situații, conceptul de anxietate este adesea rezervat cazurilor în care obiectul este slab diferențiat prin modul în care este perceput. Dar el poate fi aplicat unor temeri intense sau acelora care sunt repetitive, cronice și patologice.
Diferența dintre anxietatea ca stare și ca trăsătură. Starea emoțională corespunde unei stări trecătoare, care poate surveni la orice persoană (înainte sau în timpul unui examen, interviu sau competiție sportivă, unei întâlniri cu o persoană de sex opus etc.). Anxietatea ca și trăsătură este o caracteristică a persoanei, aparent înăscută, care se manifestă în două feluri: predispoziția de a se teme de anumiți stimuli, care pentru alte persoane sunt mai puțin sau deloc anxiogeni; predispoziția de a dezvolta temerii condiționale în privința unor stimuli, care nu sunt, prin ei însuți anxiogeni. Este binecunoscut faptul că un nivel ridicat de anxietate ca și trăsătură are un caracter patologic.
În cazul copiilor de vârste mici, anxietatea camuflată poate duce la nervozitate, tulburări de somn, diverse ticuri, si chiar la fobia școlară, la inadaptare și panică etc. În viața școlară mică se formează însă și stări afective numeroase legate de activitățile care se desfașoară în cadrul orelor de la școală: emoții și sentimente intelectuale, estetice, artistice și social politice implicate în identitatea socială, de neam și țară.
Adesea femeile dezvoltă această tulburare cu o probabilitate de două ori mai mare decât bărbații. Anxietatea generalizată are și o latură cronică, majoritatea persoanelor recunoscând că au fost toată viața lor îngrijorate. Cel mai frecvent, persoanele anxioase prezintă o serie de probleme adiționale (fobii, depresie, sindromul colonului iritabil, probleme de relație). O parte din persoanele anxioase susțin că evită alte persoane din teama de respingere sau devin excesiv de dependente de ceilalți tocmai datorită lipsei lor de încredere.
Simptome
- griji frecvente (despre starea de sănătate, probleme financiare, respingere, performanță);
- stări de neliniște;
- oboseală;
- dificultăți de concentrare;
- iritabilitate;
- tensiune musculară;
- insomnie.
Tipuri de tulburări anxioase (conform clasificării manualului de diagnostic DSM IV)
- Tulburările anxioase fobice: fobia specifică, fobia socială, agorafobia;
- Atacurile de panică;
- Tulburarea anxioasă generalizată;
- Tulburarea obsesiv-compulsivă;
- Reacția acută la stres;
- Tulburarea de stres posttraumatică.
Evaluarea anxietății
Scala de autoevaluare a anxietății și depresiei SNAITH
Chestionarul de anxietate Castaneda
Chestionar de evaluare a anxietății STAI X1 și STAI X2
Tratament
Psihoterapie prin hipnoză
Tehnici de relaxare
Medicație cu anxiolitice
