Expresie a unor exigențe interne inconciliabile, precum dorințele și reprezentările opuse a unor forțe pulsionale antagoniste. Conflictul psihic poate fi manifest sau latent. Conflictul intern este o luptă de tendințe (o luptă cu tine însuți) și de interese. Aceasta este starea în care se regăsește o persoană supusă unor forțe vectoriale opuse și de puteri aproape egale.
Tipologii
Conflicte afective
Experimentul cel mai relevant pentru a descrie starea conflictuală sau conflictele afective este cel cu un cobai înfometat, care este atras de hrana situată la extremitatea cuștii, la care nu poate ajunge decât trecând pe o grilă electrizată, se regăsește într-o situație conflictuală (pe de o parte pofta, plăcerea și dorința de a ajunge la hrană și de cealaltă aversiunea față de grila electrizată care îi va oferi senzații dureroase și neplăcute). O situație diferită prin faptul că ambii stimuli sunt neplăcuți este aceea a unui copil care este obligat să desfășoare o activitate dezagreabilă, în caz contrar așteptându-l pedeapsa. De asemenea obligația de a alege între două plăceri la fel de atrăgătoare provoacă o tensiune intrapsihică.
Cele trei moduri în care se manifestă conflictele afective:
apetență – aversiune
aversiune – aversiune
apetență – apetență
Conflicte cognitive (intelectuale)
În afară de conflictele afective există și conflicte de ordin cognitiv (intelectual) sau social. Conflictul cognitiv apare atunci când o persoană se află în fața unor informații contrare opiniilor și credințelor personale.
În momentul în care nu poți găsi nici o soluție pentru tipul de conflict cu care te confrunți apare angoasa și se instalează tulburări nevrotice. Ființa umană dispune de numeroase moduri de a rezolva conflictele intrapsihice (acestea se mai numesc și mecanisme de apărare) utilizând mijloace precum: refularea, deplasarea spre un scop substitutiv, sublimarea etc.
Tratament
Psihanaliză
